Antakya este unul dintre cele mai vechi orașe ale Anatoliei așezat la poalele Muntelui Habib-in Nejjar. Este un oraș sfânt atât pentru musulmani, cât și pentru creștini și cu toate că este încărcat de istorie și semnificații pentru lumea creștină, aici trăiește o comunitate relativ mică de creștini (8.000). Ei sunt descendenții unor triburi arabe, astfel că în biserici predicile, slujbele și rugăciunile se fac în limba arabă…
Un mic fragment exemplificator din discuția interculturală care a avut loc sâmbătă la cea de-a patra întâlnire a focșănenilor cu partenerii noștri din București. Sevici și Huda s-au pregătit “la cerere” cu această temă care a dezvăluit și prin imagini mai multe locuri mirifice, de pe tărâm musulman, cu semnificație religioasă pentru creștini. Discuția a fost chiar una extrem de plăcută, interactivă și interesantă, unde fiecare a intervenit pentru a completa cu informații din experiențele proprii.
Următoarea propunere pe lista temelor de cultură și civilizație se referă la “Contribuția savanților musulmani la dezvoltarea științelor”, o temă pe cât de incitantă pe atât de solicitantă pentru colaboratorii noștri care se pregătesc temeinic pentru fiecare “temă pentru acasă”.
Dialogul, completată bineînțeles de cursurile de arabă și turcă, unde se fac progrese evidente, și de o îmbelșugată și „dulce” expoziție, plină de toate bunătățile turcești și arăbești: halva simplă, cu fistic sau ciocolată, gemuri și siropuri de portocale, struguri, dude, trandafiri, coacăze, rahat turcesc, vată de zahăr, batone de miere cu nuci și struguri, concentrate de rodii, pastă de tomate, cafea turcească, orez turcesc, tortellini, ceaiuri negre de toate aromele, oțet de curmale, sosuri picante, pastă de susan, susan negru, condimente și mirodenii turcești, săpunuri de ulei de măsline, de ricin și grănuță verde și multe alte “curiozități” pentru cei prezenți, care au recunoscut că la noi “nu se găsește așa ceva”.
La următoarea întâlnire, a cărei dată se va fixa ulterior și veți fi anunțați, vom avea parte, sperăm, și de participarea mai multor membri ai comunității turce din județ, care au venit sâmbătă pentru prima dată și care au apreciat modul de desfășurare al activității și inițiativa acestui gen de proiect. Ei au participat la o sedință de limbă turcă intensivă cu Demirel Gemaledin, președintele Ligii Islamice și Culturale din România, care i-a inițiat pe cei mai mici în tainele limbii turce.
Într-adevăr, proiectul Punți peste cultură începe șă-și atingă treptat obiectivele iar rezultatele se întrevăd a fi cu adevărat “inter și multi culturale”.
(Anamaria Cătănoiu – coordonator Centrul de Limbi Străine”)
Un mic fragment exemplificator din discuția interculturală care a avut loc sâmbătă la cea de-a patra întâlnire a focșănenilor cu partenerii noștri din București. Sevici și Huda s-au pregătit “la cerere” cu această temă care a dezvăluit și prin imagini mai multe locuri mirifice, de pe tărâm musulman, cu semnificație religioasă pentru creștini. Discuția a fost chiar una extrem de plăcută, interactivă și interesantă, unde fiecare a intervenit pentru a completa cu informații din experiențele proprii.
Următoarea propunere pe lista temelor de cultură și civilizație se referă la “Contribuția savanților musulmani la dezvoltarea științelor”, o temă pe cât de incitantă pe atât de solicitantă pentru colaboratorii noștri care se pregătesc temeinic pentru fiecare “temă pentru acasă”.
Dialogul, completată bineînțeles de cursurile de arabă și turcă, unde se fac progrese evidente, și de o îmbelșugată și „dulce” expoziție, plină de toate bunătățile turcești și arăbești: halva simplă, cu fistic sau ciocolată, gemuri și siropuri de portocale, struguri, dude, trandafiri, coacăze, rahat turcesc, vată de zahăr, batone de miere cu nuci și struguri, concentrate de rodii, pastă de tomate, cafea turcească, orez turcesc, tortellini, ceaiuri negre de toate aromele, oțet de curmale, sosuri picante, pastă de susan, susan negru, condimente și mirodenii turcești, săpunuri de ulei de măsline, de ricin și grănuță verde și multe alte “curiozități” pentru cei prezenți, care au recunoscut că la noi “nu se găsește așa ceva”.
La următoarea întâlnire, a cărei dată se va fixa ulterior și veți fi anunțați, vom avea parte, sperăm, și de participarea mai multor membri ai comunității turce din județ, care au venit sâmbătă pentru prima dată și care au apreciat modul de desfășurare al activității și inițiativa acestui gen de proiect. Ei au participat la o sedință de limbă turcă intensivă cu Demirel Gemaledin, președintele Ligii Islamice și Culturale din România, care i-a inițiat pe cei mai mici în tainele limbii turce.
Într-adevăr, proiectul Punți peste cultură începe șă-și atingă treptat obiectivele iar rezultatele se întrevăd a fi cu adevărat “inter și multi culturale”.
(Anamaria Cătănoiu – coordonator Centrul de Limbi Străine”)
Postări
