Aproximativ 80 au fost de toți…și copii, și părinți, și bunici, și profesori. Și toți au fost copii de 1 iunie. Cei mici ne-au dat voie să fim și noi copii. Alături de elevii clasei a V-a de la Școala “Al. Vlahuță” , ne-am bucurat și am apreciat efortul lor de un an. Au lucrat la un proiect frumos…cărți de fabule, în engleză și română. Fabule scrise de ei și mai apoi puse în scenă, ca să fie și mai autentică morala. 5 cărticele care au fost lucrate de mânuțele lor, illustrate, traduse și apoi “jucate” pe scena vie a Centrului de Limbi Străine – în grădină. Profesorul coordinator, Marcela Iacob, recunoaște că a fost ideea lor de a scrie aceste cărticele și că așa au îndrăgit și mai mult limba engleză și “nu li se mai pare așa de grea acum”. Azi o cărticică, mâine un roman, sunt de părere bibliotecarii Centrului.
Ideea este excelentă din mai multe puncte de vedere. În primul rând cărți bilingve pentru copii nu prea există și sunt foarte necesare pentru că ușurează mult învățarea unei limbi străine. Așa că la acest capitol sunt pionieri. În al doilea rând sunt și ilustrate tot de copii, prin prisma creativității și imaginației lor și nu în ultimul rând, și cel mai important, sunt realizate de copii. Dacă ar fi fost scrise de un adult, nu ar fi avut același impact cu siguranță. Este excelent că astfel de inițiative se nasc și cresc în copii.
În plus, ca să fie totuși în ton cu modernul și tehnologia, le-au atașat și Cd cu prezentarea electronică a cărții și o fotografie cu cei care au lucrat la cărticică. Scriitorii de 11 ani au pus bazele proiectului „Un condei numit speranță”, care sperăm că îi va stimula și pe alții să scrie. Azi o fabulă, mâine un roman. Așa s-a născut și literatura și talentul scriitoricesc, cu o primă propoziție simplă. Le urăm mult succes și mulți urmași în ale scrisului.
Așa cum se vor naște poate din colegii mai mici care i-au ascultat cu mult interes și s-au jucat ma apoi în grădina Centrului. Au savurat delicii dulci, au trăit clipa, s-au bucurat că sunt copii și apoi au plantat floricele. „Și noi vrem să fim voluntari aici”, spunea doamna profesor care a adus o lădiță de panseluțe care au fost plantate împreună cu copii.
Deci se poate, indiferent de vârstă. Trebuie să existe puțină bunăvoință și dorință de a face ceva. Pentru copii noștri, pentru noi și pentru comunitate. ...indiferent de vârstă.
Ideea este excelentă din mai multe puncte de vedere. În primul rând cărți bilingve pentru copii nu prea există și sunt foarte necesare pentru că ușurează mult învățarea unei limbi străine. Așa că la acest capitol sunt pionieri. În al doilea rând sunt și ilustrate tot de copii, prin prisma creativității și imaginației lor și nu în ultimul rând, și cel mai important, sunt realizate de copii. Dacă ar fi fost scrise de un adult, nu ar fi avut același impact cu siguranță. Este excelent că astfel de inițiative se nasc și cresc în copii.
În plus, ca să fie totuși în ton cu modernul și tehnologia, le-au atașat și Cd cu prezentarea electronică a cărții și o fotografie cu cei care au lucrat la cărticică. Scriitorii de 11 ani au pus bazele proiectului „Un condei numit speranță”, care sperăm că îi va stimula și pe alții să scrie. Azi o fabulă, mâine un roman. Așa s-a născut și literatura și talentul scriitoricesc, cu o primă propoziție simplă. Le urăm mult succes și mulți urmași în ale scrisului.
Așa cum se vor naște poate din colegii mai mici care i-au ascultat cu mult interes și s-au jucat ma apoi în grădina Centrului. Au savurat delicii dulci, au trăit clipa, s-au bucurat că sunt copii și apoi au plantat floricele. „Și noi vrem să fim voluntari aici”, spunea doamna profesor care a adus o lădiță de panseluțe care au fost plantate împreună cu copii.
Deci se poate, indiferent de vârstă. Trebuie să existe puțină bunăvoință și dorință de a face ceva. Pentru copii noștri, pentru noi și pentru comunitate. ...indiferent de vârstă.
Postări
